Cnejii locali din Ţara Zarandului şi ctitoriile lor

Rostul voievozilor şi cnejilor locali, ca şi în comitatul Hunedoarei, ori într-alte ţinuturi neaoşe româneşti, trebuie căutat şi aici, în preajma cetăţilor regale, unde aveau să presteze anume servicii ... De cetatea Şiria aparţineau oraşele: Şiria, Galşa, Mâsca, Baia de Criş şi Băiţa, pe când satele erau împărţite în 8 districte ori scaune: al Cladovei, al Arăneagului, al Ciuciului, al Căpâlnei, al Hălmagiului, al Băii de Criş, al Ribiţei şi al Băiţei,

În fruntea fiecărui district stătea câte un voievod, iar satele le conduceau cnejii. Între voievozii de aici cunoaştem pe Vladislav din Ribiţa între anii 1414-1420, care a clădit biserica din acest sat, împreună cu fraţii săi. Voievod al Băii de Criş între anii 1404-1415 era Bâlea şi fiul său Vasile, care nici nu atărnau de comitele suprem al Zărandului, ci erau supuşi deadreptul comitelui din Timiş. Dintre voievozii cu scaunul în Hălmagiu cunoaştem pe Moga între anii 1448-1451.

Aici, în satele aşezate pe cursul Timişului, Murăşului ori al Crişului Alb, voievozii şi cnejii români şi-au căştigat prin apărarea stăruitoare a cetăţilor regale dreptul de a se închina lui Dumnezeu, după datina străveche a bisericii răsăritene. De fapt, ca şi în Maramureş, unde Mănăstirea din Peri era ctitoria voievozilor Drag şi Baliţă, ca şi în Făgăraş, unde boierul român Stanciu se făcu igumen al Scoreilor, ori în Ţara Haţegului, unde cnejii şi voievozii înălţau biserici şi mănăstiri, nici în ţinutul Aradului şi al Zărandului nu se desfăşura viaţa acestor căpetenii româneşti, fără să lase vreo urmă.

Astfel voievodul Bâlea de pe Crişul Alb a clădit prin anii 1409-1415 cu cele două fete ale sale, Zora (Aurora) şi Vilca (Zina) biserica din Crişcior, care stă până azi, iar voievodul Vasile (Vladislav) din Ribiţa a ridicat la 1414-1415, împreună cu fraţii săi, biserica din comuna aceasta. Alte ştiri nu ne-au mai rămas despre ctitoriile lor, dar au trebuit să mai existe şi pe aiurea. În anul 1444 despotul sârbesc George Brancovici a cedat domeniul cetăţii Şiria lui Ioan Huniade cu dreptul de patronat al bisericilor parohiale din Şiria, Galşa, Mâsca, Baia de Criş şi Băiţa şi al tuturor celorlalte biserici şi capele, fie creştine (catolice), fie de ale Românilor, ori unde în cuprinsul cetăţii amintite. Din textul documentului care însoţeşte această cedare se vede clar, că Românii aflători pe teritoriul cetăţii Şiria aveau biserici şi capele, iar cele cinci localităţi menţionate îndeosebi, formând fiecare centrul unui voievodat, vor fi avut biserici mai mari, clădite din piatră