Rostul voievozilor şi cnejilor locali, ca şi în comitatul Hunedoarei,
ori într-alte ţinuturi neaoşe româneşti, trebuie căutat şi aici, în
preajma cetăţilor regale, unde aveau să presteze anume servicii ... De
cetatea Şiria aparţineau oraşele: Şiria, Galşa, Mâsca, Baia de Criş şi
Băiţa, pe când satele erau împărţite în 8 districte ori scaune: al
Cladovei, al Arăneagului, al Ciuciului, al Căpâlnei, al Hălmagiului, al
Băii de Criş, al Ribiţei şi al Băiţei,
În fruntea fiecărui
district stătea câte un voievod, iar satele le conduceau cnejii. Între
voievozii de aici cunoaştem pe Vladislav din Ribiţa între anii
1414-1420, care a clădit biserica din acest sat, împreună cu fraţii săi.
Voievod al Băii de Criş între anii 1404-1415 era Bâlea şi fiul său
Vasile, care nici nu atărnau de comitele suprem al Zărandului, ci erau
supuşi deadreptul comitelui din Timiş. Dintre voievozii cu scaunul în
Hălmagiu cunoaştem pe Moga între anii 1448-1451.
Aici, în satele
aşezate pe cursul Timişului, Murăşului ori al Crişului Alb, voievozii şi
cnejii români şi-au căştigat prin apărarea stăruitoare a cetăţilor
regale dreptul de a se închina lui Dumnezeu, după datina străveche a
bisericii răsăritene. De fapt, ca şi în Maramureş, unde Mănăstirea din
Peri era ctitoria voievozilor Drag şi Baliţă, ca şi în Făgăraş, unde
boierul român Stanciu se făcu igumen al Scoreilor, ori în Ţara
Haţegului, unde cnejii şi voievozii înălţau biserici şi mănăstiri, nici
în ţinutul Aradului şi al Zărandului nu se desfăşura viaţa acestor
căpetenii româneşti, fără să lase vreo urmă.
Astfel voievodul
Bâlea de pe Crişul Alb a clădit prin anii 1409-1415 cu cele două fete
ale sale, Zora (Aurora) şi Vilca (Zina) biserica din Crişcior, care stă
până azi, iar voievodul Vasile (Vladislav) din Ribiţa a ridicat la
1414-1415, împreună cu fraţii săi, biserica din comuna aceasta. Alte
ştiri nu ne-au mai rămas despre ctitoriile lor, dar au trebuit să mai
existe şi pe aiurea. În anul 1444 despotul sârbesc George Brancovici a
cedat domeniul cetăţii Şiria lui Ioan Huniade cu dreptul de patronat al
bisericilor parohiale din Şiria, Galşa, Mâsca, Baia de Criş şi Băiţa şi
al tuturor celorlalte biserici şi capele, fie creştine (catolice), fie
de ale Românilor, ori unde în cuprinsul cetăţii amintite. Din textul
documentului care însoţeşte această cedare se vede clar, că Românii
aflători pe teritoriul cetăţii Şiria aveau biserici şi capele, iar cele
cinci localităţi menţionate îndeosebi, formând fiecare centrul unui
voievodat, vor fi avut biserici mai mari, clădite din piatră
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu